Completul de judecători de la Curtea de Apel București a decis arestarea lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile, după ce procurorii DIICOT au contestat decizia inițială de eliberare. Procesul a implicat o dezbatere intensă între magistrați privind natura faptelor și riscurile pe care inculpatul le reprezintă pentru procesul penal. Decizia finală a fost luată după ce cele trei persoane din complet au deliberat asupra contestației depuse de procurori.
Cei doi judecători care au susținut arestarea au argumentat că există o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat. Aceștia au subliniat că probele colectate indică un risc actual de sustragere din țară, menționând discuții despre securizarea unei proprietăți în Italia și pregătiri pentru plecarea cu familia. De asemenea, au fost evidențiate documente cu aparență diplomatică găsite la percheziții și discuții despre obținerea azilului politic.
În contrast, judecătoarea care a emis o opinie separată a susținut că măsura controlului judiciar ar fi fost suficientă pentru acest caz. Aceasta a argumentat că existența unui grup infracțional nu este suficient conturată, deoarece probele nu demonstrează o structură stabilă cu roluri repartizate. Mai mult, magistrața a menționat că acuzația de înșelăciune ar putea ascunde o relație comercială reală, invocând existența unei societăți în Dubai și nefinalizarea unor comisii rogatorii internaționale.
Judecătoarea a semnalat, de asemenea, neclarități privind declarațiile persoanei vătămate, care s-au modificat în timp, inclusiv în privința rolurilor participanților. Aceasta a criticat și lipsa de verificabilitate a unor probe, precum anumite conversații de pe WhatsApp, unde nu apăreau datele sau identitatea participanților. Pentru magistrață, simpla participare a unor persoane la activități nu constituie automat dovadă pentru o structură infracțională organizată și coordonată.
Cei care au votat pentru încarcerare au considerat că riscul de sustragere este susținut de probe concrete, nu doar de simple indicii. Instanța a menționat că ancheta este încă în desfășurare și urmează să includă audieri de martori, percheziții informatice și obținerea unor probe prin ordine europene de anchetă. De asemenea, au fost luate în calcul echipamentele de bruiaj găsite în autoturismul lui Călin Georgescu, considerând că explicațiile oferite de acesta sunt insuficiente.
Călin Georgescu este acuzat de procurorii DIICOT de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune, într-un caz în care prejudiciul estimat se ridică la 1,1 milioane euro. Ancheta a avansat semnificativ, iar acțiunea penală a fost pusă în mișcare în septembrie 2026, după administrarea unor probe noi care au întărit suspiciunile magistraților privind natura faptelor cercetate.