Statul român încearcă să finalizeze hidrocentrala de la Răstolița, în județul Mureș, un proiect început pe baza unei autorizații din decembrie 1990, deși a pierdut definitiv în instanță. Proiectul, aprobat inițial de Nicolae Ceaușescu în 1989, implică defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Parcul Național Călimani și devierea a șase pâraie de munte. Până în prezent, în acest șantier au fost investite peste 200 de milioane de euro, fără a produce niciun kilowatt de curent.
Autoritățile justifică continuarea lucrărilor invocând necesitatea pentru „siguranța națională”, însă Hidroelectrica recunoaște oficial că nu deține niciun studiu care să demonstreze această urgență strategică. În ciuda argumentelor oficialilor, centrala ar produce la pornire sub 0,1% din curentul total al României. Foștii miniștri ai Energiei, Sebastian Burduja și Bogdan Ivan, susțin că investiția este vitală, însă experții avertizează că aportul energetic este infim comparativ cu sistemele de stocare ale prosumatorilor.
În mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut suspendarea care interzicea defrișările în zona protejată, dar Hidroelectrica susține că decizia nu i se aplică. În acest context, firme precum Austro Someș au continuat tăierile de arbori în situl Natura 2000. Garda de Mediu Mureș nu a aplicat nicio amendă în ultimii doi ani, motivând că nu cunoaște conținutul hotărârilor judecătorești emise de instanțe.
Pentru a evita blocajele juridice, Parlamentul a promulgat în septembrie 2026 o lege care obligă Ministerul Mediului să modifice granițele parcurilor naționale la cererea companiilor cu șantiere vechi de 2007. Noua legislație mută deciziile privind proiectele de „siguranță națională” de la experți la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Această mișcare este criticată pentru că elimină analiza tehnică de mediu și transferă decizia în spatele ușilor închise.
Situația financiară a proiectului este critică, deoarece contractorul principal, Hidroconstrucția S.A., a intrat în insolvență și solicită o majorare de preț de aproape 90%. Hidroelectrica avertizează în prospectul de listare că, dacă autorizațiile de construire sunt anulate definitiv, societatea ar putea fi obligată legal să demoleze construcțiile deja executate pe cheltuiala proprie. În prezent, statul estimează că restul lucrărilor vor costa încă 150 de milioane de euro.
Proiectul de la Răstolița se înscrie într-un context de tensiuni privind utilizarea resurselor naturale și respectarea normelor europene de mediu. Deși autoritățile invocă necesitatea energetică, deciziile de protecție a biodiversității în cadrul siturilor Natura 2000 rămân obligatorii conform legislației UE. Organizațiile de mediu pregătesc deja plângeri către Comisia Europeană, argumentând că noul cadru legislativ național încearcă să submineze protecția ariilor naturale prin proceduri administrative accelerate.