O eroare gravă în evidențele cadastrale blochează protecția juridică a Bateriei 3-4 Otopeni, un monument istoric din Centura de Fortificații a Bucureștiului. În documentele oficiale, fortificația ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea apare ca fiind o construcție de locuințe, cu subsol și parter, finalizată în anul 2000. Această neconcordanță între realitatea istorică și datele de la registrul funciar împiedică Direcția pentru Cultură a Municipiului București să declanșeze procedura de clasare a monumentului.
Situația juridică a terenului de aproape 5 hectare este extrem de complexă și contradictorie. Din totalul suprafeței, 25.875 mp sunt încadrați ca pădure, în timp ce pe lângă construcția de 882 mp apare mențiunea „fără acte”. Reprezentantul Direcției pentru Cultură București a explicat la o dezbatere organizată de Primăria Sectorului 1 că nu pot iniția procedura de clasare pentru o clădire care, conform actelor, ar fi construită în anul 2000.
Autoritățile au decis formarea unui grup de lucru pentru a clarifica acest haos documentar. La discuții au participat reprezentanți ai unor instituții și ministrul Culturii, András Demeter, cu scopul de a analiza situația Bateriei 3-4 Otopeni și a Fortului 1 Chitila. Primarul Sectorului 1, George Tuță, a impus un termen limită pentru finalizarea analizei cadastrale, solicitând ca toate documentele să fie verificate până în jurul datei de 10 octombrie.
Problemele au ieșit în evidență după ce activistul Daniel Sărdan a raportat intervenții care afectează fortificația și mediul înconjurător. Acesta a documentat tăierea unor arbori, umplerea cu pământ a șanțului de apărare și instalarea unui gard care restricționează accesul în zonă. Deși Primăria Sectorului 1 a autorizat împrejmuirea cu un gard de până la 2,5 metri, umplerea șanțului nu figurează în autorizația primită, conform documentelor analizate.
Problematica este strâns legată de modul în care au fost reconstituite drepturile de proprietate după anul 2000. Documentele arată că terenul a fost transferat în 1961 din administrarea Ministerului Forțelor Armate către Ministerul Economiei Forestiere. Ulterior, proprietatea a fost reconstituită în baza Legii nr. 1/2000, însă activistul Daniel Sărdan contestă legalitatea acestui proces, subliniind că terenurile fortificațiilor fuseseră cumpărate de stat înainte de perioada comunistă.
Centura de Fortificații a Bucureștiului reprezintă un sistem defensiv masiv, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea în timpul domnirii regelui Carol I. Acest sistem cuprinde în total 36 de structuri defensive, format din 18 forturi și 18 baterii intermediare, care au avut rolul de a proteja capitala în perioada de expansiune și consolidare a statului român.