Fosta ministră a Mediului, Diana Buzoianu, a demarat în aprilie 2025 procedura de achiziție pentru un avion în valoare de 4 milioane de euro. Fondurile vizate pentru această operațiune proveneau din bugetul PNRR, însă proiectul a fost ulterior anulat de actuala ministră a Mediului, Natalia Intotero. Această tentativă de achiziție a generat controverse, având în vedere natura companiei selectate pentru acest contract de o valoare considerabilă.
Comisia Europeană a intervenit direct în acest proces, refuzând finanțarea proiectului. Motivul respinsiei a fost faptul că aeronava pe care Diana Buzoianu intenționa să o achiziționeze nu respecta principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ mediul. Ca urmare, la data de 12 iunie 2025, suma de 19,92 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 4 milioane de euro, a fost retrasă din Jalonul 167, care este dedicat digitalizării în domeniul mediului.
Compania care a câștigat licitația pe 14 mai 2026 este INOVUM SRL, cu sediul în Oradea. Deși a fost declarată câștigătoare, firma nu a putut semna contractul deoarece Ministerul Mediului nu dispunea de fondurile necesare, finanțarea din PNRR fiind deja eliminată. Este relevant de menționat că INOVUM SRL nu este o companie specializată în comercializarea de aeronave, ci este descrisă ca fiind un furnizor general de produse și echipamente diverse.
În anul 2025, INOVUM SRL era o firmă cu doar patru angajați și o cifră de afaceri de 9,8 milioane de lei, o sumă care reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea contractului de 4 milioane de euro. Compania din Oradea pare să fie abonată la contracte cu statul, livrând echipamente de iluminat pentru Ministerul Apărării, produse IT pentru județul Bihor, echipamente de sudură pentru compania de apă Oltenia sau imprimante pentru Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
Acest caz de achiziție controversată se încadrează într-un context de investigații asupra modului în care sunt cheltuiți banii europeni de către demnitarii din guvernul Bolojan. Recent, au apărut suspiciuni și privind programul european SAFE, prin care România a contractat un împrumut de 16,68 miliarde de euro, generând controverse legate de plățile efectuate în cadrul acestui program de achiziții militare.
Gestionarea fondurilor europene în România rămâne un subiect de intens dezbatere, în contextul riscurilor de pierdere a unor sume importante. De exemplu, există avertismente privind posibila pierdere a până la 70 de milioane de euro din cauza modului în care sunt raportate datele către Comisia Europeană, ceea ce subliniază complexitatea administrativă și riscurile financiare asociate acestor mecanisme de finanțare.