Modernizarea drumului național DN71, segmentul București-Bâldana-Târgoviște, este în desfășurare după o întârziere de 22 de ani. Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a declarat că această investiție vitală a fost blocată încă din anul 2004, lăsând județul în urmă față de alte regiuni precum Argeș sau Prahova. Proiectul vizează extinderea la patru benzi pentru a asigura siguranța rutieră și a sprijini dezvoltarea economică locală.
Corneliu Ștefan a acuzat direct partidele politice de rezilierea contractelor de lucrări în trecut. Conform declarațiilor sale, PDL a acționat în 2005, PNL în 2008, iar USR a reziliat contractul în anul 2019. Președintele Consiliului Județean susține că aceste decizii administrative, luate „din pix”, au dus la pierderea a trei ani de la reluarea discuțiilor la Ministerul Transporturilor în 2021. Acum, în 2026, lucrările pentru segmentul de patru benzi până la Bâldana sunt în fază activă.
Situația drumului este descrisă de analistul politic Bogdan Chirieac drept „drumul morții”, din cauza condițiilor de circulație extrem de periculoase. Tirurile circulă la viteze mari, trecând la o distanță de doar 5-10 centimetri între oglinzile retrovizoare. Această infrastructură impracticabilă afectează direct investitorii care au construit facilități mari în zonă, precum cea mai mare fabrică de mașini de spălat din Europa, situată în comuna Ulmi, lângă Târgoviște.
Proiectul de infrastructură a fost marcat de promisiuni guvernamentale neîndeplinite față de marii investitori. Când fabrica din Ulmi a fost construită în 2012, statul român s-a angajat să ofere patru benzi până la Bâldana în maximum doi ani. Totodată, în 2007, un protocol cu firma Renault a vizat crearea unor legături între Titu și Autostrada A1. În septembrie 2026, s-au finalizat cele patru benzi de la Bâldana până la Titu, iar Consiliul Județean a licitat deja drumul de legătură către A1.
Corneliu Ștefan a menționat că procesul de execuție a fost complicat de etapele de proiectare și de aprobările necesare de la Ministerul Transporturilor și CNAIR. Pe lângă birocrație, președintele a acuzat reprezentanții USR că s-au opus investiției, susținând public că aceasta nu trebuie realizată „peste capul lor”. În prezent, lucrările pentru segmentul de patru benzi ar urma să fie finalizate în maximum doi ani, după ce au fost depuse toate avizele și rezolvate reclamațiile.
Infrastructura rutieră din România rămâne un subiect critic de politică publică, fiind strâns legată de capacitatea statului de a onora protocoalele de investiții. Întârzierea proiectelor de drumuri naționale afectează direct competitivitatea economică a județelor și siguranța cetățenilor. În contextul în care dezvoltarea regională depinde de conexiunile cu autostrăzile principale, blocajele administrative și politice transformă investițiile planificate în dispute de lungă durată între administrația locală și cea centrală.