Datele de pe platforma guvernanta.gov.ro dezvăluie un model de administrare a companiilor de stat bazat pe cumulul de funcții. Un nucleu restrâns de persoane ocupă simultan roluri de conducere sau funcții de membru în Consiliile de Administrație ale mai multor entități publice. Acești lideri acumulează salarii și indemnizații care depășesc frecvent pragul de 50.000-60.000 de lei brut lunar, în timp ce unii ajung să încaseze peste 130.000 de lei.
Analiza indică faptul că fenomenul este unul sistemic, nu doar o serie de excepții izolate. Nouă persoane dețin câte trei funcții fiecare, în câte trei companii diferite, iar peste 100 de persoane ocupă roluri de decizie în cel puțin două societăți de stat în același timp. Datele acoperă 121 din cele 151 de companii de stat deținute de autoritățile publice centrale, conform raportărilor AMEPIP de la finalul anului 2025.
În fruntea clasamentului se află Bogdan Stelian Mîndrescu, care ocupă funcția de director general la Compania Națională „Aeroporturi București” și este membru în Consiliile de Administrație ale Registrului Auto Român și ale Autorității Aeronautice Civile Române. Venitul său total brut lunar este de 134.146 lei. Bogdan Stelian Mîndrescu are un traseu marcat de sprijin politic, având o carieră care a inclus funcția de șef de cabinet la Ministerul Transporturilor la vârsta de 24 de ani.
Pe locul doi se regăsește Mustafa Sinan, cu un venit cumulat de 95.378 lei pe lună, obținut prin exercitarea a trei funcții la Midia Green Energy, Energonuclear și CNCIR. Urmează un grup de directori din companii precum Romgaz, ROMATSA, CONPET, Transgaz și Transelectrica, ale căror venituri brut lunare variază între 55.000 și 71.000 de lei. Această practică permite încasarea unor indemnizații distincte pentru fiecare funcție suplimentară, direct din bugetul companiilor deținute de stat.
Veniturile totale obținute prin acest sistem de cumul de funcții rămân adesea ascunse în spatele unor cifre publicate separat pentru fiecare companie. Această lipsă de transparență este accentuată de eliminarea obligației de a publica declarațiile de avere. Până la centralizarea efectuată de vicepremierul Oana Gheorghiu din Guvernul Bolojan, nu exista o evidență clară a amplorii acestui fenomen și a sumelor totale încasate de persoanele care gestionează mai multe entități publice.
Această structură de remunerare afectează direct bugetul public, deoarece fiecare funcție de membru în Consiliul de Administrație presupune o plată suplimentară din resursele contribuabililor. În prezent, exercitarea simultană a atribuțiilor de conducere nu este evaluată public în funcție de performanța individuală a fiecărei companii, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența gestionării activelor de stat prin acest model de cumul de venituri.