O nouă reformă administrativ-teritorială, promovată de PSD, ar putea schimba radical organizarea administrației locale din România. Planul vizează reorganizarea unităților de administrare, însă există neclarități privind modul în care vor fi aplicate noile reguli. În prezent, există 429 de localități care au o populație cuprinsă între zero și 1.500 de locuitori, însă acestea nu sunt încă pe o listă oficială de desființare.
Analiza numărului de localități mici evidențiază județe cu o prezență masivă a acestui tip de unități. Alba conduce acest clasament cu 27 de localități care au cel mult 1.500 de locuitori, urmată de Caraș-Severin și Hunedoara, care au câte 26 de unități. În Cluj se numără 25 de localități, în timp ce Mehedinți și Olt au câte 23. Ulterior, pe listă se regăsesc Dolj cu 21 de localități, Teleorman cu 20, Arad cu 18 și Buzău cu 16.
Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a subliniat că există două variante de reorganizare care trebuie confundate. Prima variantă este comasarea voluntară, prezentată de ministrul Dezvoltării, care presupune consultarea cetățenilor prin referendum pentru unirea localităților. A doua variantă, pe care conducerea PSD a decis să o propună Guvernului, este comasarea prin lege. Această metodă ar permite unirea unităților pe baza unor criterii care nu au fost încă stabilite oficial.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat că prima etapă a reformei ar trebui să se concentreze pe comasarea voluntară a celor 429 de localități mici. El a susținut că nu mai este sustenabil să funcționeze localități cu doar 70 de locuitori. Planul prevede că această etapă ar putea începe chiar cu propunerea unor primari care înțeleg dificultățile financiare ale comunităților lor, oferind în același timp sprijin pentru investiții.
Discuțiile despre reorganizarea administrativă au fost reluate după ședința conducerii PSD, unde Sorin Grindeanu a anunțat că va propune premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului pentru două reforme majore. Pe lângă reorganizarea teritorială, a doua reformă vizează restructurarea administrației centrale prin reducerea agențiilor guvernamentale și lichidarea companiilor de stat care înregistrează pierderi. Termenul estimat pentru implementarea acestor măsuri de reformă este martie 2027.
Reorganizarea administrativă este un subiect de dezbatere intensă în spațiul public românesc, fiind adesea asociată cu necesitatea eficientizării resurselor publice. În contextul politic actual, astfel de schimbări de structură sunt văzute ca instrumente de reformă, dar și ca subiecte de controverse privind autonomia locală. Deciziile privind comasarea localităților vor avea un impact direct asupra modului în care serviciile publice sunt administrate la nivel de primărie.