Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat vineri că procesul de comasare a localităților cu o populație de maximum 1.500 de locuitori va fi implementat în două etape distincte. Prima fază, care se va desfăștura până la data de 1 martie 2027, va permite localităților să aleagă prin comasare voluntară. Ulterior, Guvernul va trece la o a doua etapă, caracterizată printr-o comasare asumată, care va deveni obligatorie pentru unitățile administrative vizate.
Proiectul vizează în mod direct cele 429 de localități care au sub pragul de 1.500 de locuitori, cifra fiind stabilită pe baza datelor de populație din 2023 furnizate de Ministerul Dezvoltării. Alexandru Stoica a precizat că utilizarea acestui punct fix din 2023 a fost necesară pentru a evita oscilațiile datelor raportate de INS. Deși focusul principal este pe localitățile mici, ministrul a menționat că și unitățile cu 2.000 sau 3.000 de locuitori pot opta pentru fuziunea voluntară.
Pentru a încuraja primarii și cetățenii să accepte această reformă, Guvernul propune un pachet de facilități. Alexandru Stoica a indicat faptul că ministerul va prezenta un program de investiții și facilități fiscale pentru localitățile care aleg calea voluntară. Această strategie de convingere este menită să demonstreze beneficiile economice ale fuziunii, într-un moment în care reprezentanții Asociației Comunelor au semnalat nemulțumiri și au propus doar reducerea personalului.
Implementarea efectivă a celei de-a doua etape, cea obligatorie, este programată să înceapă după 1 martie 2027, urmând să fie aplicată integral începând cu anul 2028. Alexandru Stoica a subliniat că acest proces va fi pus în aplicare la următoarele alegeri din 2028. În ceea ce privește posibila reorganizare a județelor, ministrul a explicat că acest subiect necesită o analiză mult mai profundă și implică factori mult mai complexi decât comasarea comunelor.
În prezent, proiectul de lege este susținut de PSD, liderul partidului, Sorin Grindeanu, care a anunțat intenția de a solicita aprobarea acestuia prin angajarea răspunderii Guvernului. Această mișare politică indică faptul că reforma administrativă va fi tratată ca o prioritate de guvernare, chiar dacă aceasta generează rezistență în rândul conducătorilor locali care se tem de desființarea statutului de comună pentru localitățile cu populație redusă.
Această reformă administrativ-teritorială se înscrie într-un context de optimizare a resurselor publice și de consolidare a unităților de administrare locală. Prin reducerea numărului de localități mici, statul urmărește o mai bună gestionare a fondurilor și a personalului administrativ. Decizia de a utiliza datele de populație din 2023 ca punct de referință este o măsură tehnică menită să asigure stabilitatea procesului de reorganizare.