Guvernul condus de Luca Niculescu a anunțat un plan ambițios de reorganizare a hărții administrative a României, care vizează 429 de localități. Propunerea urmărește comasarea comunelor care au un număr de locuitori de maximum 1.500, într-un proces care va începe prin etape voluntare și va culmina cu o etapă obligatorie. Această reformă este considerată una dintre cele mai semnificative schimbări de structură administrativă de la reforma din 1968 încoace.
Prima etapă a procesului se va desfășura sub formă de comasare voluntară și va avea loc până la data de 1 martie 2027. Localitățile cu sub 1.500 de locuitori pot alege să se unească, iar comunele mai mari, de 2.000 sau 3.000 de locuitori, pot face același lucru dacă doresc. Pentru a intra în vigoare, fiecare primărie care solicită comasarea trebuie să inițieze un referendum local prin hotărâre de consiliu local, beneficiind în schimb de facilități fiscale și un program de investiții.
După data de 1 martie 2027, Guvernul va trece la a doua etapă, descrisă de ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, ca fiind o „comasare prin asumare”. Această fază va fi obligatorie, iar ministrul a precizat că vor exista excepții de la organizarea referendumurilor în această etapă. Planul este conceput astfel încât noile structuri administrative să fie puse în aplicare efectiv la următoarele alegeri locale, programate pentru anul 2028.
Ministerul Dezvoltării estimează că această reformă va genera o economie de aproximativ 250 de milioane de lei pe an. Totuși, criticii, precum președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, avertizează că unirea unor localități sărace nu garantează venituri noi. De asemenea, există temeri legate de distanțele mari și lipsa transportului public între localitățile unite, ceea ce ar putea afecta grav cetățenii, în special pe cei vârstnici care vor trebui să se deplaseze la noi centre administrative.
Județele care se vor confrunta cu cele mai mari schimbări sunt Alba, cu 27 de localități afectate, urmat de Caraș-Severin și Hunedoara, care ar putea pierde câte 26 de primării. Lista continuă cu Cluj, cu 25 de unități, Mehedinți și Olt, cu câte 23, Dolj cu 21, Teleorman cu 20, Arad cu 18 și Buzău cu 16 localități care ar putea fi eliminate de pe harta administrativă.
Structura actuală a unităților administrativ-teritoriale din România este formată din 3.181 de entități, incluzând 41 de județe, 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune. Această configurație a fost stabilită în mare parte în 1968, deși populația din numeroase unități a scăzut constant, iar multe sate au rămas aproape de populat, ceea ce pune presiune pe sustenabilitatea financiară a primăriilor mici.