Guvernul Luca Niculescu pregătește o reformă administrativă prin care se urmărește reducerea numărului de orașe și de comune din țară. Sorin Grindeanu a anunțat că această restructuire este necesară, vizând localitățile care nu mai îndeplinesc cerințele legale de populare. O simulare realizată în județul Alba evidențiază impactul financiar al acestor entități care, deși ar trebui desființate, continuă să consume sume enorme din bugetul local.
În județul Alba, un grup de 22 de comune se află sub pragul legal de 1.500 de locuitori impus pentru funcționarea acestora. Aceste localități, care deservesc în total aproximativ 20.000 de oameni, plătesc salarii totale care depășesc 27.000.000 de lei, echivalând cu circa 5 milioane de euro. Situația este critică, având în vedere că legea prevede desființarea entităților care nu ating acest criteriu demografic minim.
Analiza detaliată a acestor unități administrative arată discrepanțe mari între numărul de locuitori și cheltuielile pentru personal. De exemplu, comuna Ceru Băcăinți are doar 266 de locuitori, dar plătește 1,1 milioane lei pe salarii. O altă localitate, Mogoș, cu 703 locuitori, are cheltuieli salariale de 1,7 milioane lei, în timp ce comuna Ponor, cu 531 de locuitori, alocă 0,9 milioane lei pentru remunerarea personalului.
Problema nu este limitată doar la comune, deoarece și la nivelul orașelor există nerespectarea normelor. În anul 2023, s-a constatat că 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Conform reglementărilor actuale, aceste orașe ar trebui desființate prin procesul de comasare, însă ele continuă să funcționeze ca unități administrative independente, generând costuri suplimentare pentru stat.
Raportul Curții de Conturi indică faptul că, la nivel național, aproximativ 432 de comune nu respectă criteriul demografic, ceea ce reprezintă 15% din numărul total de comune. Un exemplu de dezechilibru este comuna Burjuc din județul Hunedoara, care are doar 870 de locuitori, de două ori mai puțin decât cere legea. Deși are venituri de 2.500.000 de lei, aceasta cheltuiește 1,33 milioane lei pe salarii.
Această problemă de administrare locală se înscrie într-un context de necesitate a eficienței bugetare. În România, criteriile de demografie pentru entitățile administrative sunt fundamentale pentru sustenabilitatea financiară a primăriilor. Lipsa respectării acestor praguri de populare duce la situații în care veniturile locale sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de funcționare, lăsând comunitățile cu datorii sau cu deficit de buget.