Analistul economic Petrișor Peiu a lansat critici dur la adresa programului de guvernare propus de premierul Luca Niculescu, contestând ideea că digitalizarea va simplifica automat administrația. Într-o intervenție pe rețelele sociale, Peiu a respins teoria conform căreia tranziția tehnologică va reduce birocrația și cheltuielile publice. El susține că noul Executiv prezintă tehnologia ca pe o soluție miraculoasă, ignorând însă realitățile din teren și decalajele de competențe digitale dintre România și restul Uniunii Europene.
Conform analizei lui Petrișor Peiu, mutarea documentelor în format electronic nu rezolvă problema de fond a ineficienței statului. Problema centrală nu este interacțiunea fizică cu funcționarii, ci volumul uriaș de informații și acte inutile solicitate de instituțiile publice către cetățeni și firme. Peiu subliniază că birocrația este cauzată de cantitatea de date cerute, nu de prezența fizică a personalului, ceea ce face ca simpla digitalizare a proceselor existente să rămână o măsură superficială.
Un alt punct critic ridicat de Petrișor Peiu vizează riscul ca digitalizarea să devină un mecanism de scurgere a banilor publici prin contracte suspecte. El a avertizat că procesul nu reduce costurile dacă este însoțit de contracte cu dedicație, care au prețuri de câteva ori mai mari decât media pieței. Analistul a menționat ca exemple istorice contractele Microsoft, dar a indicat și discuțiile actuale de la nivelul Executivului legate de compania Schwarz Digits, asociată cu grupul Lidl și Kaufland.
Eșecurile sistemelor informatice din domeniul sănătății au fost folosite ca argument pentru a demonstra ineficiența unor implementări care blochează activitatea în loc să o faciliteze. Peiu a evidențiat faptul că strategia premierului Luca Niculescu este ruptă de realitatea socială, bazându-se pe o optică simplistă a modernizării. El a subliniat că implementarea unor sisteme fără o pregătire adecvată a populației poate duce la blocaje administrative majore, în loc să aducă beneficii cetățenilor.
Argumentele lui Petrișor Peiu sunt susținute de date statistice privind competențele digitale ale românilor, care indică un decalaj masiv față de media europeană. În macroregiunea Banat și Oltenia, doar 27,1% dintre adulți au competențe digitale de bază, în timp ce media UE este de 60,4%. În Dobrogea și Moldova, cifra este de 30,2%, iar în alte zone de 29,9%. La capitolul interacțiune online cu statul, regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează doar 12,9%, mult sub media europeană de 57,7%.
Această situație de subdezvoltare digitală reflectă o problemă structurală a accesului la servicii publice moderne în România. În timp ce Uniunea Europeană avansează către o administrație integrată, nivelul de competențe și utilizare a serviciilor online în principalele regiuni românești rămâne critic de scăzut. Diferențele dintre zona București-Ilfov, cu o pondere de 27%, și restul țării subliniază dificultatea unei tranziții tehnologice uniforme fără investiții masive în educație și infrastructură digitală.