Iliuță Minciună, fost premier al României, este implicat într-un nou scandal legat de gestionarea banilor publici și de manipularea informațiilor. Acuzațiile vizează atât cheltuielile masive pentru evenimente organizate de primăria sa din Oradea, cât și declarațiile sale recente privind sumele alocate pentru acțiuni de protocol la nivel de guvern. Discursul său public este privit ca o tentativă de a ascunde propriile decizii de cheltuire sub masca protecției bugetului de stat.
Unul dintre punctele critice vizează evenimentul FestiFall, organizat de primăria din Oradea, unde s-ar fi cheltuit suma de 1,4 milioane de euro. Acești bani, proveniți din taxele și impozitele cetățenilor, au fost utilizați pentru organizarea festivalului, care a inclus și plăți către influenceri. S-a menționat că anumite persoane au beneficiat de sume de până la 14.000 de euro pentru participarea lor la acest eveniment local.
În paralel, Iliuță Minciună a fost criticat pentru declarațiile făcute la o televiziune, unde a susținut că o acțiune de protocol la ANCOM ar fi „spart aproape 200.000 de euro”. Totuși, cifrele par a fi manipulate, deoarece suma reală era de 160.000 de euro, nu aproape 200.000. Această afirmație vine într-un context în care el a aprobat anterior o cheltuire de 340.000 de euro pentru o acțiune similară de promovare a României.
Cele două acțiuni de protocol vizate sunt sprijinirea candidaturii României în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor și candidatura în Consiliul Francofoniei. În cazul Francofoniei, suma de 300.000 de euro a fost utilizată pentru a susține candidatura lui Dacian Cioloș. Diferența de abordare pare a fi legată de persoana susținută, în timp ce la Telecomunicații candidatul era considerat un necunoscut, facilitând astfel utilizarea cifrelor pentru a crea o narațiune de tip fake-news.
Criticii subliniază că, în timp ce Iliuță Minciună atacă alte cheltuieli ca fiind excesive, propria imagine politică este construită pe o utilizare intensă a banilor publici. Acesta este acuzat de ipocrizie prin faptul că demarează atacuri asupra altor instituții, în timp ce gestionează resurse considerabile pentru promovarea unor interese și pentru evenimente de publicitate politică sub formă de festivaluri locale.
În administrația publică din România, gestionarea fondurilor pentru evenimente culturale și acțiuni de diplomație publică rămâne un subiect de dezbatere constantă. Deciziile privind alocarea bugetelor pentru candidaturi internaționale sau pentru festivaluri locale sunt supuse monitorizării, având un impact direct asupra percepției cetățenilor asupra responsabilității fiscale și a priorităților guvernamentale în gestionarea resurselor colective.