Garanțiile de bună execuție utilizate în contractele de construcții pot bloca resursele financiare ale constructorilor fără a garanta finalizarea lucrărilor, conform avertismentului dat de Liviu Bostan. În cadrul summitului Newsweek Construcții 2026, fostul președinte ANAP a subliniat că aceste instrumente pot deveni contraproductive dacă nu sunt însoțite de o gestionare corectă a riscurilor. Problema apare adesea din cauza documentației de licitație deficiente sau a lipsei de specialiști în administrațiile care gestionează proiectele complexe.
Liviu Bostan a explicat faptul că amânarea recepției unei lucrări din motive care nu țin de operatorul economic pune o presiune imensă pe firme. În astfel de cazuri, constructorul este obligat să prelungească instrumentul de garantare, ceea ce duce la imobilizarea capitalului și la costuri suplimentare. Această situație afectează direct eficiența proiectului, deoarece pierderile financiare pot slăbi capacitatea unei companii de a participa la alte licitații sau de a oferi prețuri competitive pe piață.
Un alt risc major este rezilierea contractelor, proces care poate lăsa în urmă șantiere dificil de preluat de către alte firme. Fostul președinte ANAP a criticat tendința autorităților de a recurge la sancțiuni extreme sau la executarea garanțiilor fără a evalua impactul asupra obiectivului final. Preluarea unei lucrări la jumătatea execuției necesită o nouă documentație și o procedură separată, iar mulți constructori evită aceste proiecte din cauza incertitudinilor și a riscurilor asociate.
În loc de garanții de 10% care nu asigură succesul proiectului, Liviu Bostan propune o abordare bazată pe asigurări și analiza riscurilor. El susține că valoarea garanțiilor ar putea fi redusă semnificativ dacă sunt introduse măsuri care protejează continuitatea lucrărilor. Asigurările ar putea acoperi chiar și riscurile legate de indisponibilitatea unor persoane-cheie, precum manageri sau specialiști, oferind companiilor resursele necesare pentru recrutarea rapidă a unor înlocuitori și evitarea blocajelor pe șantier.
În ceea ce privește administrațiile locale mici, finanțarea proiectelor complexe poate deveni un „cadou otrăvit” pentru primăriile fără experiență. Liviu Bostan a avertizat că o comună care primește fonduri pentru infrastructură, cum ar fi o canalizare, poate eșua dacă nu are specialiști capabili să gestioneze contractul. Pentru a evita erorile sau obligația de a returna banii, fostul președinte ANAP a propus utilizarea achizițiilor centralizate la nivel județean sau regional.
Sistemul de achiziții publice din România este reglementat de cadrul legislativ gestionat de ANAP, instituție care supraveghează respectarea procedurilor de licitație. Eficiența acestui sistem depinde de capacitatea autorităților contractante de a pregăti documentația de atribuire și de capacitatea operatorilor economici de a respecta clauzele contractuale. În contextul investițiilor mari, coordonarea dintre entitățile de control și beneficiari rămâne un punct critic pentru succesul proiectelor de infrastructură.