Lucrările de decolmatare și deblocare a golirii de fund GF2 de la barajul Paltinu din județul Prahova, care fuseseră programate inițial pentru noiembrie 2025, au fost amânate. Conform informațiilor oficiale transmise Prefecturii Prahova de la Sistemul de Gospodărire a Apelor, noul termen estimat pentru finalizarea acestor intervenții tehnice este anul 2029. Această decizie pune sub semnul întrebării siguranța alimentării cu apă pentru o parte semnificativă din populația zonei afectate.
Prefectul de Prahova, Daniel Nicodim, a tras un avertisment public, subliniind că peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița riscă să treacă din nou prin experiența lipsei de apă potabilă. Acesta a menționat că intervenția fusese aprobată în regim de urgență, însă nu a fost executată. Daniel Nicodim a solicitat explicații în cadrul ședinței Colegiului Prefectural din 23 octombrie, primind un răspuns pe care l-a considerat îngrijorător pentru stabilitatea regională.
Situația tehnică a barajului este acum sub monitorizarea Comitetului Național Român al Marilor Baraje. Din cauza necesității unei expertize realizate de o echipă de specialiști, a fost demarat obiectivul de investiții pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii hidrotehnice de la Paltinu. Obiectivul este inclus în lista de investiții pentru anul 2026, având finanțare integrală sau parțială din surse proprii, acoperind costuri pentru decolmatare și execuția unor evacuări suplimentare.
Reprezentantul SGA Prahova a explicat că repunerea în funcțiune a golirii de fund GF2 va avea loc cel mai probabil după finalizarea reparațiilor la alte infrastructuri, precum B.A.C. Lunca Mare sau stațiile de tratare a apei. În prezent, evacuarea debitelor din acumulare se face prin cele două hidroagregate ale centralei hidroelectrice Paltinu. În cazul unei eventuale blocări, se va utiliza procedura de golire de semiadâncime pentru a menține funcționalitatea barajului.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a alocat anterior suma de 32 de milioane de lei pentru asigurarea unor surse alternative de apă, în încercarea de a preveni repetarea unei crize majore. Daniel Nicodim a insistat pe necesitatea unui calendar clar al lucrărilor, cu termene și responsabilități asumate de autorități. El a subliniat că siguranța a peste 100.000 de locuitori nu poate fi lăsată la voia întâmplării sau la dependența de condițiile meteorologice extreme.
Această problemă tehnică a generat deja o criză majoră în decembrie anul trecut, când peste 100.000 de persoane din 14 localități au rămas fără apă. Incidentul a afectat instituții publice și spitale, făcându-le nefuncționale. Atunci, deși s-a cerut demisia ministrului Mediului, Diana Buzoianu, aceasta nu a avut loc, în ciuda criticilor privind lipsa de intervenție în urma incidentului de la baraj.