O analiză realizată de Funky Citizens asupra a 3.181 de unități administrativ-teritoriale din România dezvăluie o realitate alarmantă a structurii de guvernare locală. Studiul indică faptul că actuala organizare administrativă nu mai reflectă schimbările demografice și economice din ultimii ani, fiind bazată în mare parte pe o structură stabilită încă din anul 1968. În prezent, țara dispune de 2.862 de comune, 216 orașe, 103 municipii și 41 de județe.
Din punct de vedere demografic, populația a scăzut în 2.490 de unități administrativ-teritoriale în perioada cuprinsă între 2016 și 2025. Această scădere a afectat direct rangul localităților, deoarece 613 unități nu mai ating pragul de populație prevăzut de lege pentru categoria în care se află. Din acest număr critic, 441 sunt comune, 52 sunt municipii, iar 120 de orașe au pierdut statutul prin scăderea numărului de locuitori.
Situația financiară a localităților este la fel de precară, deoarece 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu își pot acoperi nici măcar salariile din veniturile proprii. Doar 462 de unități, reprezentând mai puțin de 15% din total, reușeau să finanțeze atât cheltuielile de personal, cât și bunurile și serviciile necesare funcționării curente. Mai grav, 66 dintre cele 216 orașe din România au fost neviabile financiar în fiecare an, începând cu anul 2018.
Disparitățile economice rămân masive, în timp ce PIB-ul pe locuitor a crescut de la 58% din media Uniunii Europene în 2016 la 77% în 2024. Totuși, 13 județe se află încă sub jumătate din media europeană, evidențiind o dezvoltare concentrată în câțiva poli urbani. În regiunea București-Ilfov, PIB-ul pe locuitor a ajuns la 181% din media UE în 2023, în timp ce în regiunea Nord-Est acesta este de doar 47%.
Problema este agravată de lipsa unei organizări regionale unitare, statul utilizând cel puțin opt hărți regionale diferite pentru domenii precum justiția, finanțele sau energia. Aceste hărți au sedii în 22 de orașe și nu coincid între ele, ceea ce complică gestionarea resurselor. Autorii avertizează că, în absența unei structuri regionale capabile, există riscul ca fondurile europene estimate la 60,2 miliarde de euro pentru perioada 2028–2034 să fie direcționate preponderent către Capitală.
Reorganizarea administrativă este considerată necesară pentru a crește capacitatea de atragere a investițiilor și furnizarea serviciilor publice. Studiul subliniază că reforma nu trebuie să se limiteze doar la comasarea comunelor mici, ci trebuie să includă orașele, județele și nivelul regional. Obiectivul principal nu ar trebui să fie simpla economisire a bugetului, ci îmbunătățirea eficienței administrative pentru toți locuitorii.