Grupul imobiliar Hexagon a finalizat construcția grădiniței și creșei Micul Pinguin în cadrul cartierului ERA, situat pe fosta platformă industrială Tehnofrig din Cluj-Napoca. După finalizarea lucrărilor, facilitățile au fost donate autorităților locale pentru a servi comunitatea din zona dezvoltată. Proiectul, care face parte dintr-un ansamblu de peste șase hectare, va cuprinde în final peste 1.000 de apartamente distribuite în șase dezvoltări distincte, fiind conceput să funcționeze fără costuri pentru încălzire și răcire.
Florin Mariș, fondatorul și CEO al grupului, a subliniat că astfel de investiții sunt dificil de realizat în absența unui cadru legislativ clar. El a explicat faptul că, în prezent, dezvoltatorii nu pot colabora pentru a finanța proiecte comune, precum școlile sau grădinițele, deoarece nu există mecanisme de colectare a fondurilor. În consecință, infrastructura socială apare doar atunci când un singur dezvoltator este suficient de mare încât să poată acoperi singur costurile unei astfel de clădiri.
Problema centrală vizează modul în care primăriile solicită contribuții, proces care la Cluj-Napoca a fost caracterizat de lipsă de prevedibilitate. Florin Mariș a menționat că taxa de urbanizare se stabili tea în comisie, fără o legătură directă cu suprafața, locația sau valoarea de piață a proiectului. Această abordare a dus la o tendință în care contribuțiile au fost direcționate predominant către spații comerciale, deoarece acestea reprezentau soluția cea mai simplă pentru administrația locală.
Pentru a rezolva această situație, Florin Mariș propune implementarea unei taxe de urbanizare transparente, calculată pe metru pătrat sau pe zonă, și crearea unei liste publice de investiții necesare. El a invocat modelul de la Viena, unde primăria prezintă investitorilor proiectele publice specifice, precum școli de muzică sau stații, împreună cu valorile lor estimate. Astfel, dezvoltatorii pot alege la ce proiecte să contribuie și își pot marca numele pe obiectivul finanțat, facilitând participarea mai multor actori.
Dezvoltatorul avertizează că costul acestor contribuții este transferat în final către consumatori prin prețul locuințelor. „Primarul vine la dezvoltator, dezvoltatorul îl pune în preț. Cine credeți că plătește? Tot contribuabilul”, a declarat Florin Mariș. El subliniază că o taxă cunoscută de la început, de exemplu 2% din valoare, permite o bugetare exactă, spre deosebire de situația actuală în care costurile sunt incerte și adăugate ulterior.
Reglementările privind urbanismul și construcțiile sunt în curs de modernizare prin noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC). Acest nou cod preia multe dintre practicile aplicate deja la Cluj-Napoca, inclusiv mecanismul taxei de urbanizare. Schimbarea de paradigmă ar putea permite ca mai mulți dezvoltatori să contribuie la proiecte de infrastructură socială, eliminând necesitatea ca un singur actor să poarte singur întreaga povară financiară a construcțiilor publice.