Ombudsmanul European, Teresa Anjinho, a solicitat Comisiei să îmbunătățească modul în care este documentată utilizarea inteligenței artificiale de către experții externi. Acești evaluatori sunt responsabili pentru analiza cererilor de finanțare europeană, iar solicitarea vizează furnizarea unor informații clare despre scopul și contribuția concretă a tehnologiei AI. Documentația publicată la 30 octombrie 2026 subliniază necesitatea ca organismele de finanțare să primească aceste detalii direct odată cu evaluările efectuate.
Ancheta, deschisă la 4 februarie 2026, a vizat regulile și transparența procesului, examinând atât rolul Comisiei, cât și al EISMEA. Teresa Anjinho a argumentat că mecanismul actual, în care documentarea este solicitată doar în urma unei reclamații, nu este suficient de fiabil pentru supravegherea tehnologiei. Prin urmare, ea propune ca raportarea utilizării AI să fie realizată proactiv, oferind o imagine clară asupra modului în care instrumentele digitale influențează deciziile de finanțare.
Conflictul a luat amplu în urma unei plângeri depuse de o companie poloneză, a cărei propunere pentru programul EIC Accelerator a fost respinsă în 2024. Aceasta a contestat utilizarea instrumentelor AI de către experții agenției EISMEA în procesul de evaluare. Deși Ombudsmanul a considerat explicațiile oferite de EISMEA ca fiind rezonabile și nu a deschis o anchetă asupra deciziei de respingere a fondului, ea a continuat investigația asupra reglementărilor generale de transparență.
Codul de conduită, actualizat la 15 decembrie 2025, prevede că inteligența artificială poate fi utilizată doar pentru sarcini strict auxiliare. Expertul rămâne în mod exclusiv responsabil pentru evaluarea finală, având obligația de a documenta utilizarea tehnologiei și de a proteja datele. Deși aceste reguli au fost clarificate, ele nu erau în vigoare în momentul în care a fost evaluată cererea companiei poloneze, neputând fi aplicate retrospectiv pentru acel caz specific.
În cadrul discuțiilor, reprezentanții Comisiei și ai EISMEA au invocat dificultățile logistice legate de volumul de zeci de mii de propuneri evaluate. Aceștia au subliniat necesitatea resurselor pentru înregistrarea și verificarea informațiilor suplimentare. Totuși, propunerea finală a lui Teresa Anjinho nu impune publicarea documentației tehnice confidențiale și nici nu obligă la reevaluarea proiectelor, ci se concentrează pe obligativitatea de a raporta utilizarea AI alături de evaluarea propriu-zisă.
Procesul de reglementare în cadrul instituțiilor europene urmărește echilibrarea inovației tehnologice cu responsabilitatea administrativă. În contextul utilizării tot mai frecvente a algoritmilor în procesele de decizie, transparența devine un pilon critic pentru validarea proceselor de selecție. Comisia Europeană are la dispoziție până la sfârșitul lunii aprilie 2027 pentru a răspunde oficial la sugestiile formulate de Ombudsmanul European privind aceste măsuri de supraveghere.