Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șef al Parchetului European după șapte ani de activitate într-o instituție pe care a construit-o de la zero. Venită la Bruxelles ca un outsider, fără susținere politică majoră, ea a reușit să transforme o entitate nouă într-o structură funcțională. Procesul a fost marcat de confruntări constante cu obstacolele birocratice și de încercări de subminare din partea unor lideri politici.
Construirea Parchetului European a implicat depășirea unor dificultăți majore legate de subfinanțare și subcapacitare. Kovesi s-a luptat pentru obținerea unui buget mai generos și pentru recrutarea de mai mulți procurori și experți în structura centrală. Această abordare a fost necesară pentru a evita situația unei instituții care funcționează doar la limita rezistenței, asigurând astfel resursele necesare pentru investigații complexe.
Activitatea instituției a demontat mitul conform căruia corupția este o problemă exclusivă a statelor foste comuniste. Anchetele realizate au demonstrat că schemele de fraudă la plata TVA sunt prezente și în țări precum Germania sau Franța. De asemenea, investigațiile au evidențiat că fraudarea fondurilor europene este o problemă majoră și în state precum Grecia sau Italia, infirmând ideea unui Vest imaculat.
Pe plan politic, Kovesi a raportat o lipsă de voință în combaterea corupției la nivel european. Ea a semnalat faptul că, deși toți susțin o justiție independentă, reticența apare atunci când anchetele vizează persoane din anturajul puterii. În acest context, au existat presiuni pentru a nu publica date statistice, sub pretextul că acestea ar putea influența percepția cetățenilor înainte de alegeri.
Un punct critic rămâne dosarul Pfizergate, care implică președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Deși Kovesi și-a exprimat dorința de a finaliza acest caz în timpul mandatului, acesta nu a putut fi soluționat. Blocajele au apărut din partea autorităților și instanțelor belgiene, evidențiind limitele de acțiune ale Parchetului European în fața unor obstacole juridice externe.
În perioada recentă, dezbaterea privind moștenirea instituțională a fost marcată de declarații politice, precum cele ale lui Kelemen Hunor care a susținut că nu există nicio moștenire grea. Totodată, sondajele de opinie indică o stare de nemulțumire generală în societate, cu 78% dintre români considerând că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, într-un context în care figura lui Kovesi rămâne una de mare impact în măsurătorile de opinie.
Kovesi lasă în urmă o echipă și un capital de încredere, în timp ce viitorul ei profesional rămâne incert. Deși a exclus intrarea în politică în declarațiile sale, impactul său public rămâne semnificativ. Ea a reușit să transforme o entitate de la marginea continentului într-un pilon al justiției europene, în ciuda campaniilor de discreditare.