Laura Codruța Kovesi își încheie vineri, 30 octombrie, mandatul de la conducerea Parchetului European (EPPO), după o perioadă de șapte ani de activitate. Înainte de plecare, ea a lansat un avertisment către Bruxelles, subliniind riscurile la care se confruntă instituția. Conform declarațiilor sale, EPPO riscă să fie slăbită de presiunile politice și de insuficiența resurselor financiare, în ciuda faptului că investighează suspiciuni de fraudă care depășesc pragul de 67 de miliarde de euro.
Din data de 1 noiembrie, conducerea instituției va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, care va deține un mandat de șapte ani. Raportul anual al EPPO indică o creștere masivă a activității, cu 3.602 investigații în desfășurare la sfârșitul lui 2025, comparativ cu cele 515 anchete din anul 2021. Prejudiciile suspectate în dosarele active au ajuns la 67,27 miliarde de euro, deși această sumă nu reprezintă pierderi confirmate de instanțe sau fonduri deja recuperate.
O problemă critică identificată de Kovesi vizează deficitul de personal necesar pentru gestionarea volumului de muncă. În prezent, fondurile disponibile permit finanțarea a doar 180 de posturi, în timp ce instituția are nevoie de un total de 230 de procurori europeni delegați pentru a funcționa optim. Fosta șefă a DNA a subliniat că provocarea principală pentru succesorul său va fi menținerea independenței și a credibilității EPPO în fața acestor constrângeri.
Kovesi a criticat atitudinea unor oficiali care susțin independența justiției doar atunci când anchetele nu le afectează interesele proprii. Ea a menționat Grecia ca exemplu pentru o tentativă de intimidare a EPPO, legată de o dispută privind mandatele unor procurori delegați. De asemenea, a semnalat dificultăți în cooperarea cu autoritățile naționale și conflicte de competență, refuzând însă să comenteze detalii despre ancheta „Pfizergate” privind achizițiile de vaccinuri.
Evaluarea Comisiei Europene din septembrie a confirmat eficiența instituției, dar a evidențiat totodată necesitatea unor îmbunătățiri legislative. Această perioadă de tranziție vine într-un moment în care EPPO a deschis 2.030 de anchete noi doar în ultimul an, demonstrând o expansiune rapidă a activității de supraveghere asupra fondurilor europene. Succesul viitorului mandat depinde de capacitatea Bruxelles-ului de a răspunde nevoilor de resurse și de protejarea procurorilor de interferențele politice.
Instituția EPPO a fost creată pentru a combate fraudele care afectează bugetele Uniunii Europene, având un rol central în protejarea intereselor financiare comune ale statelor membre. Această misiune implică o colaborare strânsă cu procurorii naționali, însă, după șapte ani de funcționare, relația dintre nivelul central european și autoritățile locale rămâne un punct de tensiune constant în cadrul proceselor de investigație.