Laura Codruța Kovesi își încheie vineri activitatea la conducerea Parchetului European (EPPO), după ce a condus această instituție de la înființarea sa, timp de șapte ani. Înainte de plecare, ea a lansat un avertisment ferm privind viitorul organizației, subliniind că independența și eficiența proceselor de investigație sunt amenințate. Laura Codruța Kovesi a ocupat această funcție de la octombrie 2019, devenind primul procuror-șef european după perioada de activitate la Direcția Națională Anticorupție din România.
Succesorul lui Laura Codruța Kovesi va fi procurorul german Andrés Ritter, care va prelua conducerea EPPO la data de 1 noiembrie, având un mandat de șapte ani. Parchetul European, cu sediul central situat la Luxemburg, a început activitatea propriu-zisă pe 1 iunie 2021. Instituția are competența de a investiga și de a urmări penal fraudele care vizează fondurile europene, corupția din cadrul statelor membre UE, precum și fraudele transfrontaliere grave care afectează domeniul TVA.
Laura Codruța Kovesi a declarat că este îngrijorată de faptul că EPPO ar putea fi „ucis încet” tocmai pentru că își face treaba. Ea a denunțat în mod direct lipsa de finanțare, amânarea reformelor legislative și obstacolele administrative care afectează procurorii. Un aspect critic este deficitul de personal, deoarece EPPO are nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă resursele financiare actuale permit acoperirea numărului de doar 180 de specialiști.
În plus, fosta șefă a DNA a criticat atitudinea unor oficiali europeni care par să se considere deasupra legii. Ea a menționat că independența justiției este susținută de politicieni doar atunci când anchetele nu îi vizează pe aceștia sau pe apropiații lor. Laura Codruța Kovesi a citat situația din Grecia ca fiind un exemplu de tentativă de intimidare în contextul investigațiilor privind fraudele cu subvenții agricole europene, subliniind dificultățile de cooperare cu autoritățile naționale.
Performanța instituției este susținută de cifre, însă Comisia Europeană a identificat dificultăți legate de resurse. În 2025, numărul anchetelor în desfășurare a crescut de la 515, în 2021, la 3.602 la sfârșitul acestui an. Valoarea prejudiciilor estimate în aceste anchete a ajuns la 67,27 miliarde de euro, conform raportului anual al EPPO din 2025. În cursul anului 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, o creștere de aproximativ 35% față de anul precedent.
Parchetul European funcționează într-un cadru juridică complex, având rolul de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene prin combaterea corupției. Instituția trebuie să navigheze constant între competențele proprii și cele ale autorităților judiciare naționale ale statelor membre. Această intersecție generează adesea conflicte de competență care pot bloca sau întârzia investigațiile penale, reprezentând una dintre cele mai mari provocări pentru menținerea credibilității procesului de justiție europeană.