Laura Codruța Kovesi își încheie vineri activitatea la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a condus-o timp de șapte ani. Fosta șefă a DNA lasă în urmă o structură care investighează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro, primind evaluări pozitive din partea Comisiei Europene. Mandatul ei se încheie acum, urmând ca de la 1 noiembrie să fie înlocuită de procurorul german Andrés Ritter, numit pentru o perioadă de șapte ani.
Activitatea EPPO a cunoscut o expansiune semnificativă sub coordonarea lui Laura Codruța Kovesi. Conform datelor din raportul anual al instituției din 2025, numărul anchetelor active a crescut de la 515 în anul 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025. În cursul anului 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 35% față de anul precedent, menținând o rată a condamnărilor de aproape 95%.
În ciuda succesului operațional, Laura Codruța Kovesi a avertizat că viitorul instituției este pus în pericol de factori critici. Într-un interviu acordat POLITICO, ea a subliniat că independența și eficiența EPPO sunt amenințate de subfinanțare, obstacole birocratice și presiuni politice. Fosta șefă a DNA a denunțat faptul că instituția are nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă resursele financiare actuale permit acoperirea numărului de doar 180 de persoane.
Laura Codruța Kovesi a criticat dur atitudinea unor oficiali europeni care par să se considere deasupra legii. Ea a menționat că independența justiției este susținută de politicieni doar atunci când anchetele nu îi vizează pe aceștia sau pe apropiații lor. Un exemplu de presiune a fost menționat în Grecia, unde Parchetul European s-a confruntat cu tentative de intimidare în contextul investigațiilor privind fraudele cu subvenții agricole europene, afectând astfel credibilitatea procesului.
Conflictul de competență cu autoritățile naționale reprezintă un alt obstacol major identificat de Laura Codruța Kovesi. Aceste divergențe pot bloca sau întârzia investigațiile penale desfășurate de procurorii europeni. De asemenea, ea a semnalat dificultăți legate de resursele umane și de cooperarea cu autoritățile din statele membre. Deși a refuzat să comenteze dosare specifice, precum „Pfizergate”, ea a subliniat importanța protejării bugetului Uniunii Europene prin combaterea fraudelor transfrontaliere.
Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, a început activitatea operațională la 1 iunie 2021. Instituția are competența de a investiga și urmări penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv corupția și fraudele cu fonduri europene sau fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA, având rolul de a proteja integritatea bugetului comun al blocului european.