Comisia Europeană a publicat marți, 3 noiembrie, un raport care evidențiază o evoluție mixtă în ceea ce privește integrarea romilor în statele membre. Deși s-au înregistrat creșteri la nivelul participării la munca remunerată și al accesului la educația timpurie, aceste progrese nu au reușit să reducă semnificativ segregarea școlară sau discriminarea. Instituția europeană solicită acum trecerea de la proiecte temporare la servicii publice stabile și măsuri concrete de desegregare pentru a asigura o incluziune reală.
În ceea ce privește piața muncii, datele FRA arată că 54% dintre romii și membrii comunităților Traveller cu vârste între 20 și 64 de ani din statele UE participante desfășurau activități remunerate în 2024. Această cifră reprezintă o creștere față de pragul de 43% raportat în 2016. Totuși, indicatorul include și activitățile ocazionale sau independente, iar disparitatea de gen rămâne critică, deoarece doar 38% dintre femeile din aceste comunități sunt în muncă, față de 69% dintre bărbați.
Educația rămâne un domeniu marcat de inegalități profunde, segregarea școlară neavând o scădere substanțială. Conform datelor, 46% dintre copiii de 6–15 ani aflați în sistemul de învățământ frecventau școli unde majoritatea sau toți elevii aparțineau comunităților rome sau Traveller. De asemenea, nivelul de educație secundar superior este îngrijorător, fiind finalizat de doar 32% dintre tinerii de 20–24 de ani, o cifră mult sub media de 84% înregistrată în populația generală a Uniunii Europene.
Condițiile materiale de viață și riscul de sărăcie continuă să afecteze masiv aceste grupuri sociale. În statele UE analizate, 77% dintre copiii romi și Traveller sunt expuși riscului de sărăcie, în timp ce 83% din populația acoperită de sondaj trăiește în locuințe supraaglomerate. În România, situația este chiar mai severă, cu 68% dintre romi în risc de sărăcie și 86% care locuiesc în spații supraaglomerate, iar 28% dintre aceștia nu dispun de apă curentă în interiorul locuinței.
Comisia Europeană subliniază necesitatea unei coordonări mai bune între ministere și administrațiile locale pentru a evita dependența de finanțări punctuale. Autoritățile sunt îndemnate să implementeze măsuri care să schimbe organizarea accesului la educație, nu doar să ofere ajutor individual în școli deja segregate. Se pune accent pe necesitatea unor servicii publice predictibile, precum medierea școlară sau transportul gratuit, care să nu dispară odată cu încheierea unor proiecte de finanțare specifice.
Evaluarea actuală se bazează pe datele colectate de Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și urmărește aplicarea cadrului european pentru egalitate și incluziune. Această monitorizare vizează obiectivele strategice stabilite până în anul 2030, fiind o etapă intermediară înainte de următoarea evaluare majoră planificată pentru anul 2028. Procesul de monitorizare include și trei țări candidate, respectiv Albania, Macedonia de Nord și Serbia, în cadrul unui efort de integrare regională.