Împărțirea patrimoniului lăsat de un părinte decedat este reglementată de legislația succesorală, fiind influențată de regimul familial și de eventualele dispoziții testamentare. Copiii pot moșteni sume diferite în funcție de prezența unui soț supraviețuitor și de numărul total de descendenți. Avocatul Bogdan Pițigoi subliniază că dreptul la moștenire trebuie exercitat în termenul legal de un an de la data decesului pentru a fi valid.
În cazul în care persoana decedată era căsătorită, masa succesorală se împarte între soțul rămas în viață și copii. Soțului supraviețuitor îi revine un sfert din avere, adică 25%, în timp ce restul de 75% se distribuie egal între copii, indiferent de numărul lor. Dacă masa succesorală este de 200.000 de lei, soțul primește 50.000 de lei, iar copiii împart împreună 150.000 de lei. În absența soțului, întreaga avere revine descendenților în cote egale.
Drepturile succesorale sunt extinse și către copiii adoptați sau cei născuți în afara căsătoriei, cu condiția ca filiația să fie stabilită legal. Pe de altă parte, copiii vitregi, adică cei ai partenerului supraviețuitor dintr-o relație anterioară, nu au drept automat de moștenire. Aceștia pot beneficia de bunuri doar dacă au fost adoptați legal de părintele vitreg sau dacă acesta a dispus acest lucru prin testament, respectând limitele legale.
Procedura devine complexă atunci când unul dintre moștenitori este minor, deoarece poate apărea un conflict de interese între părinte și copil. Minorii sub 14 ani sunt reprezentați de părinte sau tutore, iar cei între 14 și 18 ani încheie actele cu încuviințarea reprezentantului. Dacă interesele sunt divergente, instanța sau notarul desemnează un curator special pentru a proteja drepturile minorului. Vânzarea bunurilor moștenite de un minor necesită, de asemenea, autorizarea instanței de tutelă.
Testamentul poate schimba distribuția bunurilor, însă acesta trebuie să respecte rezerva succesorală a moștenitorilor. Dacă un moștenitor consideră că testamentul a fost întocmit prin constrângere sau că i s-a încălcat rezerva, poate contesta documentul în instanță. În cazul în care părinții nu au fost căsătoriți, concubinul nu are calitatea de moștenitor legal, indiferent de durata relației. Copiii păstrează totuși drepturile lor, cu condiția ca filiația să fie stabilită legal.
În sistemul juridic român, procesul de succesiune implică distincția clară între bunurile proprii ale defunctului și cele comune dobândite în timpul căsătoriei. În cazul bunurilor comune, se realizează mai întâi lichidarea regimului matrimonial pentru a stabili partea fiecărui soț. Doar partea care îi aparținea soțului decedat intră în masa succesorală, cota soțului supraviețuitor rămânând în patrimoniul acestuia, asigurând astfel protecția activelor deținute anterior de partenerul rămas în viață.