Rezultatele testelor PISA publicate în septembrie au confirmat starea critică a sistemului de învățământ din România, semnalând faptul că instituțiile școlare nu funcționează eficient. În ciuda faptului că se cunosc cauzele eșecului și modelele de succes din alte țări, lipsa unor măsuri concrete de reformă rămâne o problemă majoră. Abordarea actuală este comparată cu cea a politicienilor care au consumat resursele disponibile fără a lăsa în urmă nimic de valoare.
O problemă centrală identificată este prezența unui procent alarmant de elevi care suferă de analfabetism funcțional, incapabili să proceseze informația. Această situație creează un contrast periculos cu societatea actuală, care va fi guvernată de inteligența artificială. Criticii tind să atribuie această problemă exclusiv utilizării excesive a tabletelor de către tineri, însă această explicație este considerată simplistă și ignoră responsabilitatea părinților și a cadrelor didactice.
Analiza subliniază responsabilitatea părinților în educația copiilor, dar și faptul că profesorii nu sunt întotdeauna cele mai mobile persoane pentru acești elevi. Există o discrepanță între generațiile actuale și cele de acum 40-50 de ani, când se susținea că elevii „rupeau” operele lui Eminescu și Rebreanu. Totuși, se pune la îndoială dacă acea populație evoluată înțelegea cu adevărat textele citite sau dacă era doar o formă de performanță de suprafață.
Se observă o legătură între nivelul de educație și profilul votantului din alegerile anulate, menționând exemple de grupuri de vârstă diferite. Pe de o parte, există tinerii care consumă conținut pe TikTok, iar pe de altă parte, persoanele de vârstă între 50 și 60 de ani care regretă perioada trecută. Ambele categorii par să aibă dificultăți în parcurgerea unor opere literare complexe, preferând texte mai accesibile.
În loc de soluții structurale, discuțiile se concentrează adesea pe faptul că nu se alocă din PIB cât prevede legea pentru educație. Totuși, se ridică întrebarea dacă injectarea unor milioane de euro în bugetul Învățământului ar putea îmbunătăți poziția țării în evaluările internaționale. Fără o schimbare a modului în care sunt utilizați banii, investițiile financiare ar putea rămâne ineficiente în fața problemelor de bază.
Evoluția sistemelor de învățământ este strâns legată de stabilitatea economică și socială a unei țări. În contextul unor previziuni care indică posibile creșteri ale șomajului în viitorul apropiat, capacitatea de adaptare a tinerilor prin educație devine vitală. Fără o bază solidă de competențe, populația riscă să rămână vulnerabilă în fața schimbărilor tehnologice și economice rapide din societatea modernă.