Sistemul de educație din România traversează o perioadă critică, marcată de o lipsă acută de personal calificat în școli. George Purcaru, reprezentantul FSLI, a semnalat că situația este inadmisibilă pentru un sistem care vizează calitatea, avertizând că profesia didactică a devenit tot mai puțin atractivă. Fenomenul este atât de grav încât, chiar și în marile centre universitare, există situații în care studenții sunt nevoiți să predea în școli pentru a acoperi golurile lăsate de lipsa profesorilor.
George Purcaru a subliniat că efectele Legii 141 au afectat direct atât profesorii, cât și elevii prin diverse măsuri. Acesta a indicat majorarea normei didactice, modificările privind plata cu ora și problema supraaglomerării claselor ca factori care deteriorează mediul școlar. Totodată, reprezentantul FSLI a criticat faptul că depolitizarea învățământului rămâne doar o promisiune care nu se concretizează, deoarece fiecare schimbare politică aduce noi încercări de instalare a unor persoane în funcții, în detrimentul competenței profesionale.
Senatorul Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru Învățământ din Senat, a abordat problema politizării numirilor din sistem, în special la nivelul inspectoratelor și pentru funcțiile de director. Acesta a susținut că meritul trebuie să primească prioritate în fața loialității politice, menționând că candidați valoroși sunt deseori înlăturați din competiție dacă nu acceptă anumite influențe. Ca soluție, Ștefan Pălărie a propus revenirea la un mecanism de selecție bazat pe experți, menționând devalorizarea Corpului Național de Experți în Management Educațional.
În ceea ce privește mediul școlar, discuțiile au vizat și creșterea violenței și necesitatea unei evaluări mai complexe a elevilor. Ștefan Pălărie a propus o nouă evaluare națională în clasa a VI-a pentru orientarea elevilor, în timp ce George Purcaru a cerut o politică de toleranță zero față de violență. Acesta a reclamat, de asemenea, numărul insuficient de specialiști, făcând o distincție între consilierul școlar și psihologul școlar, solicitând resurse suplimentare pentru sprijinul psihologic al copiilor.
Problemele financiare afectează și învățământul superior, unde costurile pentru studenți au crescut semnificativ. Ștefan Pălărie a menționat că, în urma unor analize efectuate la nivelul universităților, s-au identificat majorări ale taxelor de școlarizare de până la 70%. Pe lângă aceste costuri, studenții se confruntă cu dificultăți legate de transport, burse și creșterea generală a costurilor vieții, elemente care completează tabloul unei crize de resurse în sistemul de învățământ.
Sistemul de educație din România este supus unor presiuni constante legate de finanțare și de implementarea reformelor necesare. În contextul actual, gestionarea resurselor pentru învățământ rămâne o provocare majoră pentru administrația publică, având în vedere impactul direct pe care deciziile legislative și politice îl au asupra calității actului didactic și asupra parcursului academic al elevilor și studenților din întreaga țară.