Liderii AUR utilizează întâlnirile cu diplomați străini pentru a construi o imagine de normalitate politică, însă aceste gesturi nu elimină întrebările privind trecutul extremist al partidului. Contactele cu reprezentanți din Statele Unite, India, Turcia sau ministrul de externe al Cehiei sunt văzute ca o încercare de a proiecta stabilitate. Totuși, protocolul diplomatic nu reprezintă un certificat de respectabilitate democratică și nu poate șterge istoricul controversat al organizației în raport cu trecutul fascismului din România.
Una dintre figurile centrale ale AUR, Dan Dungaciu, este criticată pentru declarațiile sale privind memoria Holocaustului și pentru activitatea sa în revista Mișcarea. Această publicație a difuzat articole care numeau Holocaustul o minciună și conțineau materiale elogioase la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu. Dungaciu a descris Mișcarea Legionară drept o organizație anticomunistă coerentă, promovând o viziune care riscă să reabiliteze trecutul fascist prin prezentarea acestuia ca o forță pur patriotică.
George Simion a fost și el în centrul criticilor după ce a semnat o declarație în care numea studiul Holocaustului un „subiect minor în istorie”. Această poziție este considerată o tentativă de a trivializa una dintre cele mai mari tragedii ale secolului 20, împingând persecuția evreilor la periferia conștiinței istorice. Mai mult, membrii AUR au solicitat desființarea unor instituții precum Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Muzeul Holocaustului.
Există o suprapunere îngrijorătoare între retorica naționalistă a AUR și narațiunile propagandistice promovate de Kremlin pentru a submina instituțiile occidentale. Scrierile lui Dungaciu prezintă paralele cu ideile lui Aleksandr Dughin, în special conceptul de lume multipolară care contestă universalismul liberal. Această direcție geopolitică se regăsește și în discursul lui Călin Georgescu, pe care AUR îl susține după ce acesta a ocupat primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
Relația dintre AUR și Călin Georgescu adaugă un strat suplimentar de complexitate, având în vedere că acesta a elogiat figuri asociate Mișcării Legionare. Georgescu a propus schimbări radicale ale politicii externe și ale relațiilor cu structurile de securitate occidentale, adoptând teme care coincid cu mesajele statului rus. Sprijinul oferit de George Simion și de partid către Georgescu contribuie direct la definirea identității politice a AUR, consolidând aceste linii de gândire.
În România, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” monitorizează constant manifestările antisemite și încercările de reabilitare a figurilor fasciste. Documentarea acestor tendințe este esențială, deoarece pericolul nu provine doar din negarea explicită, ci și din minimalizarea tragediilor prin citate selectate sau prin atacuri asupra instituțiilor de cercetare. Menținerea unei distincții clare între dialogul diplomatic și validarea ideologiilor extreme rămâne un imperativ pentru democrație.