Radu Miruță a lansat o serie de acuzații virulente la adresa liderilor PSD, în cadrul Congresului USR de la Timișoara, criticând modul în care aceștia gestionează discuțiile despre deficitul bugetar. Radu Miruță a susținut că partidele de opoziție folosesc subiectul unei găuri în buget ca pe un instrument de propagandă pentru a evita responsabilitatea politică.
Radu Miruță l-a atacat direct pe Sorin Grindeanu, sugerând că acesta caută o gaură imaginară în bugetul național pentru a justifica situația actuală. În acest context, Radu Miruță a afirmat că, dacă ar găsi o astfel de gaură, ar putea descoperi și diploma de bacalaureat a lui Ciolacu sau lista investitorilor cu care s-au întâlnit Ponta și Manole în Mykonos. El a susținut că tot zgomotul creat este doar o scuză pentru a ascunde faptul că nu au nimic concret de oferit.
Conform declarațiilor sale, PSD a petrecut un an întreg la masa guvernării fără a propune soluții clare despre de unde vin banii sau ce măsuri de tăiere vor implementa. Radu Miruță a criticat faptul că liderii social-democrați dau vina pe alții, în loc să își asume redresarea țării. El a adăugat că funcțiile de ministru par să fie o pălărie prea mare pentru membrii PSD, care par copleșiți de responsabilitățile deținute.
Disputa a început după ce PSD a cerut date suplimentare de la Ministerul Finanțelor privind rectificarea bugetară și deficitul ESA. Sorin Grindeanu a solicitat o prezentare a situației reale a facturilor neachitate și o evaluare a lucrărilor efectuate la fiecare minister. Această solicitare a fost interpretată de adversari ca o tentativă de a crea o criză artificială, în timp ce PSD susține că vrea transparență privind obligațiile de plată.
Din partea PNL, Alexandru Muraru a respins acuzațiile, numind disputa despre gaura bugetară o dispută falsă. Alexandru Muraru a declarat că PSD construiește acest pretext pentru a obține noi alocări discreționare către administrațiile locale. În același timp, Alexandru Nazare a menționat că Ministerul Finanțelor pregătește un raport de clarificare, amintind că deficitul cash a scăzut de la 5,3% la 3,8% din PIB în primele nouă luni ale anului.
Gestionarea deficitului bugetar și a deficitului cash reprezintă un punct de conflict constant în administrația publică din România. Monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum deficitul raportat la PIB, este esențială pentru menținerea stabilității financiare și pentru respectarea normelor europene de disciplină bugetară, aspecte care influențează direct capacitatea de finanțare a serviciilor publice și a investițiilor de stat.