Adrian Năstase a lansat un avertisment dur la adresa Guvernului Niculescu, subliniind că răbdarea cetățenilor are limite și că autoritățile trebuie să acționeze înainte ca disperarea să se transforme în proteste sociale. Fostul premier propune ca firmele din sectorul energetic să fie obligate să plătească o „taxă de solidaritate”, iar fondurile colectate să fie direcționate către ajutoare financiare pentru persoanele cu cele mai mici venituri, în contextul dificultăților economice actuale.
Situația economică din România este marcată de o inflație anuală care a urcat la 6,61% în septembrie 2026, comparativ cu 6,17% în august. Scumpirea serviciilor a atins pragul de 11,12%, iar creșterea medie a prețurilor în ultimele douăsprezece luni a fost de 9,2%. Adrian Năstase avertizează că aceste cifre reprezintă o presiune imensă asupra celor cu venituri mici, pentru care alimentele, încălzirea și medicamentele ocupă o parte esențială din bugetul lunar.
În ceea ce privește profiturile companiilor energetice, datele arată rezultate consistente în primul semestru din 2026. Grupul Romgaz a raportat un profit net consolidat de aproximativ 1,736 miliarde de lei, cu o marjă de 44,71%, în timp ce Grupul Electrica a înregistrat un profit net de 457,5 milioane de lei. OMV Petrom a anunțat un profit net de circa 1,8 miliarde de lei, deși acesta a fost în scădere cu 14% față de perioada precedentă.
Adrian Năstase critică profilul de diplomat al premierului și configurația Guvernului Niculescu, susținând că aceasta poate dilua responsabilitatea politică. El consideră că guvernul are o problemă de credibilitate și are nevoie de măsuri de angajament clare, cu termene și surse de finanțare identificate. Propunerea sa include o contribuție temporară asupra profiturilor excepționale și un sprijin de solidaritate pentru gospodăriiile vulnerabile, plătit probabil în două tranșe pe parcursul iernii.
Pentru a dimensiona sprijinul, Adrian Năstase oferă un scenariu aritmetic: un ajutor de 1.500 de lei pentru un milion de gospodării ar necesita 1,5 miliarde de lei. El subliniază că taxa trebuie să fie aplicată transparent și să țină cont de investițiile reale ale companiilor. De asemenea, a menționat că statul trebuie să verifice dacă această povară fiscală nu este transferată direct în facturile consumatorilor finali de energie.
Vulnerabilitatea socială din România este evidențiată de datele Eurostat, care arată că în anul 2025, 27,4% din populația țării era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Această cifră este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la 20,9%. Această fragilitate socială apare într-un moment în care costul vieții și serviciile publice rămân puncte critice de tensiune pentru cetățeni.