Fostul ministru al Afacerilor Externe, Andrei Marga, a lansat acuzații severe la adresa autorităților române, sugerând că acțiunile împotriva lui Călin Georgescu ar avea la bază influențe externe. În cadrul emisiunii Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache, fostul diplomat a descris un mecanism de eliminare a unor persoane considerate incomode, utilizând instituțiile judiciare din România. Deși susține această ipoteză, Andrei Marga a precizat că nu deține în prezent probe care să demonstreze existența unui ordin direct venit din exterior.
Andrei Marga, care a ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe și de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, critică dur modul de funcționare al sistemului judiciar. El consideră că responsabilitatea directă pentru abuzurile comise aparține autorităților române, însă suspectează prezența unor centre de influență externe în spatele acestor decizii. Fostul ministru a declarat că nicio persoană cu capacitate profesională nu ar accepta să fie tratată în acest mod, subliniind vinovăția autorităților locale.
Cea mai controversată afirmație a fost cea prin care Andrei Marga a legat procesele împotriva lui Călin Georgescu de un centru de putere de la Bruxelles. Fostul șef al diplomației a sugerat că acest mecanism de eliminare ar putea fi coordonat din afara României, deși nu a oferit detalii despre instituția sau persoanele vizate. „Ea vine dintr-un birou de la Bruxelles. Asta e, vă dați seama”, a afirmat Andrei Marga, exprimându-și convingerea personală fără a prezenta dovezi concrete.
Conform lui Andrei Marga, deciziile judiciare sunt rezultatul unei pregătiri profesionale deficitare și al dorinței unor lideri din ierarhia procuraturii de a răspunde unor comenzi. El a descris situația ca fiind un „primitivism” cauzat de juriști lipsiți de competență și de șefi care așteaptă să servească interesele superiorilor. Fostul ministru a adăugat că această tehnică de lovire a unor persoane nu este un fenomen nou, dar este una străină de valorile europene.
Discuția despre independența justiției și influența politică revine în actualitate în contextul proceselor penale împotriva lui Călin Georgescu. Acesta a fost arestat preventiv în septembrie 2026 de către DIICOT, fiind acuzat de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat. În paralel, el este trimis în judecată și pentru promovarea unor idei fasciste. Tribunalul București a amânat analizarea cererii sale de înlocuire a arestului preventiv cu o măsură mai blândă pentru data de 9 noiembrie.
Cazul lui Călin Georgescu a început cu anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, după ce acesta câștigase primul tur cu aproape 23% din voturi. Curtea Constituțională a decis anularea scrutinului, invocând nereguli în campania electorală, iar ulterior candidatura sa a fost respinsă de Biroul Electoral Central. Această evoluție politică și juridică a marcat o perioadă de instabilitate și controverse privind procesul electoral din România.