Avocatul Toni Neacșu a criticat dur succesiunea de hotărâri judecătorești pronunțate la intervale scurte de timp în dosarul care îl vizează pe Călin Georgescu. Acesta a semnalat faptul că deciziile instanțelor ridică semne de întrebare privind modul în care magistrații evaluează necesitatea măsurilor preventive. Critica sa s-a concentrat pe decizia Curții de Apel București, prin care fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost menținut în arest preventiv pentru încă 30 de zile.
Problema centrală ridicată de Toni Neacșu vizează discrepanța dintre soluțiile adoptate de Tribunalul București și cele emise de Curtea de Apel. În timp ce Tribunalul București hotărâse anterior înlocuirea arestului cu o măsură mai puțin restrictivă, Curtea de Apel a considerat că arestarea lui Călin Georgescu este legală. Avocatul a declarat că nu s-a mai confruntat cu o asemenea succesiune de hotărâri divergente în întreaga sa carieră juridică, considerând situația neobișnuită pentru dosarele standard.
Analizând cauza, Toni Neacșu a susținut că în sistemul judiciar actual există o problemă gravă de ideologizare a magistraților. El afirmă că judecătorii sunt împărțiți în două tabere aflate în conflict, ceea ce ar putea influența deciziile luate în dosarul lui Călin Georgescu. Deși a menționat această tendință de împărțire în tabere cu viziuni diferite, avocatul nu a prezentat dovezi concrete care să demonstreze că acest dosar ar avea un caracter politic.
În cadrul analizei, fostul membru CSM a pus sub semnul întrebării și relevanța unui alt dosar penal deschis în cazul lui Călin Georgescu pentru prelungirea arestului. Toni Neacșu a susținut că argumentele legate de scanarea unui dispozitiv electronic nu ar fi suficiente pentru a justifica o asemenea măsură restrictivă. El a subliniat că, deși divergențele de opinie sunt comune în chestiunile privind fondul dosarului, ele sunt rare în ceea ce privește măsurile preventive.
Cazul vizează un dosar de înșelăciune în care prejudiciul este estimat la peste 1,1 milioane de euro. Călin Georgescu, împreună cu Ionel Rusen și un cetățean italian, sunt acuzați de procurorii DIICOT că ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru a induce în eroare un om de afaceri. Aceștia i-ar fi prezentat posibilitatea unei finanțări bancare de șase milioane de euro, solicitând garanții financiare care au dus la pierderi substanțiale pentru victimă.
Aceste decizii judecătorești apar într-un context în care sistemul de justiție este supus unei supravegeri constante, în timp ce alte dosare penale recente, precum cel privind emiterea de certificate false de cetățenie română, continuă să alimenteze dezbaterea publică despre integritatea procedurilor legale și modul în care instanțele gestionează acuzațiile de fraudă și organizare infracțională.