Consiliul Superior al Magistraturii a emis marți un comunicat de presă prin care a expus nivelurile de salarizare ale magistraților din România. Această mișcare a fost făcută în contextul dezbaterilor publice declanșate de decizia CEDO din 22 octombrie 2026, în cauza Pușcașu și alții împotriva României. Documentul vizează prezentarea veniturilor medii ale magistraților, însă a fost criticat pentru lipsa unor date esențiale privind vârful ierarhiei judiciare.
Conform datelor furnizate de CSM, magistrații care activează în Judecătorii încasează între 10.400 și 16.100 de lei. Pentru cei care lucrează în Tribunale, intervalul de venituri medii este de la 14.300 la 17.900 de lei, în timp ce magistrații de la Curți de Apel primesc între 16.300 și 20.300 de lei. Aceste cifre fac parte din analiza comparativă realizată pentru a evalua poziția magistraților români în raport cu restul Europei.
CSM a utilizat date din documentul oficial al Comisiei Europene, numit Tabloul de Bord al Justiției 2026, pentru a compara salariile magistraților cu media națională. Instituția a subliniat că salariul unui judecător la început de carieră este de 1,89 de ori mai mare decât salariul mediu din România. CSM a menționat că România se situează sub media europeană, care este de 2,13 ori mai mare decât salariul mediu.
Totuși, comunicatul a omis complet nivelul de salarizare de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cea mai înaltă jurisdicție din țară. Analiza completă a Tabloului de Bord al Justiției 2026 arată că judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au salarii medii de aproape șase ori mai mari decât salariul mediu din România. Această informație lipsește din prezentarea oficială a Consiliului.
În clasamentul european al raportului salarial, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție ocupă locul trei. Aceștia sunt depășiți doar de judecătorii din Italia, ale căror salarii sunt de puțin peste șase ori mai mari decât media de acolo, și de cei din Danemarca, care depășesc de peste șapte ori salariul mediu. România se află astfel într-o poziție de top, dacă sunt incluse veniturile de la nivelul maxim.
Această dezbatere despre veniturile magistraților intervine într-un moment în care sistemul judiciar este sub lupă, similar cu situația din Serbia, unde studenții pregătesc preluarea puterii și solicită demisii în rândul poliției și al sistemului judiciar. În România, discuțiile despre salarizarea magistraților rămân un subiect sensibil, fiind legate direct de deciziile internaționale și de percepția publică asupra justiției.