Dosarul penal în care este implicat fostul candidat Călin Georgescu a ajuns într-un punct de maximă instabilitate juridică, după ce instanțele au emis decizii contradictorii privind măsurile preventive. Procesul, care a început cu reținerea suspectului de către DIICOT, a generat o serie de decizii care se anulează reciproc, alimentând suspiciunile cetățenilor privind independența sistemului judiciar.
Călin Georgescu este în arest preventiv începând cu data de 29 septembrie 2026, în urma unor acuzații de înșelăciune formulate de procurorii DIICOT. Organismul de investigație susține că, în anul 2022, acesta ar fi primit peste 1 milion de euro de la un afacerist, în schimbul unor promisiuni false. Procesul a început după ce, pe 21 septembrie, fostul candidat a fost ridicat din trafic și reținut de către procurori.
Evoluția deciziilor a fost marcată de o alternanță constantă între controlul judiciar și arestul preventiv. Pe 22 septembrie, Tribunalul București a respins cererea de arestare, însă Curtea de Apel a răsturnat decizia prin complet de divergență. Ulterior, pe 13 octombrie, Tribunalul București a decis înlocuirea arestului cu arestul la domiciliu, soluție care a fost desființată din nou de Curtea de Apel pe 23 octombrie, reconfirmând arestarea.
Ultima rundă de decizii a avut loc la sfârșitul lunii octombrie, evidențiind un model de decizii care se anulează reciproc. Pe 26 octombrie, Tribunalul București a respins cererea DIICOT de prelungire a arestului, dispunând controlul judiciar, însă pe 28 octombrie, Curtea de Apel a întors din nou decizia la 180 de grade. În total, prin trei decizii a fost respinsă arestarea lui Georgescu, iar prin alte trei au fost anulate aceste soluții.
Avocatul Toni Neacșu, fost judecător, a criticat dur această situație, afirmând că instanțele și judecătorii s-au contrazis reciproc. Potrivit acestuia, aceste „bâlbe nesfârșite” au dus la decredibilizarea întregii justiție, făcând ca orice scenariu de complot imaginat de cetățeni să pară justificat. Neacșu a subliniat că, în acest context, publicul nu mai poate înțelege procedurile legale și își pierde încrederea în sistem.
Cazul este într-un context de criză de încredere în instituțiile statului, unde un sondaj Flashdata indică faptul că 7 din 10 români consideră că anularea alegerilor din 2024 a fost influențată politic. Susținătorii lui Călin Georgescu, inclusiv lideri precum George Simion, îl consideră un „deținut politic”, în timp ce reprezentanți ai AUR au discutat cu diplomați străini despre stadiul democrației în România.