Tribunalul București a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile în cazul lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Judecătorul Claudiu Corobană a luat această decizie, considerând că menținerea celor doi în arest nu mai este necesară pentru protejarea ordinii publice. Deși probele din dosar indică existența unor suspiciuni rezonabile privind infracțiunile reținute, instanța a evaluat că scopul măsurilor preventive poate fi atins prin modalități mai puțin restrictive.
În motivarea sentinței, magistratul Claudiu Corobană a subliniat că, la momentul actual, pericolul pe care lăsarea inculpaților în libertate l-ar fi prezentat pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil. Judecătorul a menționat că, în ciuda gravitate a acuzațiilor, natura și modul de săvârșire a acestora nu indică un risc de a provoca un sentiment de neliniște sau de insecuritate în comunitate. De asemenea, instanța a notat că faptele nu au ajuns la cunoștința opiniei publice înainte de propunerea de arestare.
Cei doi inculpați sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fapte care ar fi fost comise între septembrie 2021 și ianuarie 2022. Judecătorul a observat că, de la începutul urmăririi penale, persoanele au fost în libertate sau sub control judiciar într-un alt dosar. Mai mult, instanța a menționat că nu există indicii că activitatea infracțională vizată de anchetatori ar fi continuat după luna ianuarie 2022.
Procurorii DIICOT au solicitat prelungirea arestului preventiv, bazându-se pe probe precum declarații ale martorilor, conversații de pe WhatsApp, e-mailuri și extrase bancare care arată transferuri de bani. În cazul lui Călin Georgescu, procurorii au invocat și o anchetă separată, susținând că acesta i-ar fi cerut lui Vlad-Alin Zamfir să verifice o locuință pentru a identifica dispozitive de supraveghere. Această cerere ar fi avut scopul de a folosi echipamente informatice pentru a afecta sistemele utilizate de anchetatori.
Decizia de a trece de la arest la controlul judiciar nu reprezintă o constatare a nevinovăției inculpaților, cercetările penale urmând să continue în cadrul dosarului actual. Măsura de control judiciar va produce efecte după ce decizia va rămâne definitivă. Instanța a considerat că probele administrate nu susțin existența unui pericol concret pentru ordinea publică în cazul în care cei doi ar fi lăsați în libertate în acest moment.
În cadrul sistemului de justiție penală, măsurile preventive precum arestul preventiv sunt aplicate pentru a preveni influențarea probelor sau fuga inculpaților. În acest caz, instanța a optat pentru o soluție intermediară, controlul judiciar, care impune restricții de deplasare fără a priva complet de libertate persoana. Această decizie vine într-un context în care probele de fapt sunt deja stabilite, dar necesitatea izolării fizice a inculpaților a fost reevaluată de magistrat.