Magistrații Curții de Apel București au decis că fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, va rămâne în arest preventiv. Această măsură a fost dispusă în cadrul dosarului de înșelăciune care implică un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. Decizia instanței vine după ce procurorii au contestat o hotărâre anterioară care prevedea o măsură mai blândă pentru inculpat.
Curtea de Apel a admis contestația formulată de PICCJ-DIICOT și a desființat încheierea pronunțată anterior de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Magistrații au dispus rejudecarea cererii și au stabilit prelungirea arestării preventive pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen. Perioada de arestare a fost fixată pentru 30 de zile, începând cu data de 29.10.2026 și până la 27.11.2026, inclusiv. Această decizie judiciară este considerată definitivă.
În cadrul procesului, inculpații Călin Georgescu, Ioan Rusen și un cetățean italian sunt acuzați că au format un grup infracțional organizat. Aceștia sunt supuși acuzațiilor de convingerea unui om de afacerii român că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro printr-un contract de creditare. Pentru acest lucru, victima a fost instuită să depună o garanție de peste un milion de euro. Ulterior, sub pretextul majorării creditului la 15.000.000 de euro, s-a mai cerut o sumă de 100.000 de euro.
Ancheta arată că activitatea grupului s-a desfășurat începând cu luna septembrie 2021, în București, județul Argeș și pe teritoriul Marii Britanii. Membrii grupului acționau sub autoritatea unui lider român în vârstă de 64 de ani, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste. Prin aceste manevre, persoana vătămată a suferit un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro. Procurorii au pus deja sechestru pe conturile bancare ale lui Călin Georgescu și pe vila sa din Mogoșoaia.
Călin Georgescu se confruntă cu un număr semnificativ de proceduri penale, având patru dosare active pe numele său. Pe lângă dosarul de înșelăciune, acesta este trimis în judecată pentru propagandă legionară și pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de Horațiu Potra. Un alt dosar recent vizează utilizarea salutului legionar în public. În plus, există o anchetă privind operațiuni ilegale cu dispozitive informatice, în care s-ar fi încercat detectarea mijloacelor tehnice de supraveghere folosite de anchetatori.
Aceste proceduri juridice se încadrează într-un context de intensificare a acțiunilor de control și monitorizare a activităților economice și sociale. În perioada actuală, instituțiile statului, precum ANAF, subliniază necesitatea aplicării procedurilor de colectare și recuperare a creanțelor bugetare într-un mod unitar și nediscriminatoriu. Această abordare administrativă urmărește menținerea ordinii financiare în cadrul întregului sistem public.