Curtea de Apel București a decis menținerea arestării preventive pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen pentru încă 30 de zile, până la data de 27 noiembrie 2026. Deși instanța a admis contestația DIICOT, magistrații au stabilit că noile acuzații privind presupuse infracțiuni informatice nu sunt susținute de probe suficiente pentru a justifica o măsură preventivă suplimentară. Decizia a fost luată de completul format din judecătorii Andrei Buliga și Dragoș Valentin Mirea, care au considerat că motivele inițiale ale arestării rămân valabile.
Procurorii de la DIICOT au susținut că Călin Georgescu ar fi comis noi fapte după începerea anchetei, solicitând verificarea locuinței și a mașinilor pentru a detecta eventuale dispozitive de supraveghere. Această acțiune a dus la acuzații de instigare la operațiuni ilegale cu programe informatice și perturbarea sistemelor. Totuși, Curtea de Apel a apreciat că aceste elemente nu ating nivelul de suspiciune rezonabilă necesar, menționând că organele de urmărire penală trebuie să clarifice aceste acuzații prin administrarea de probe conform Codului de procedură penală.
Instanța a pus accent pe riscul de sustragere de la urmărirea penală, bazându-se pe discuții private între Călin Georgescu și Ionel Rusen. Din aceste conversații ar rezulta intenția de a se stabili în Italia, cu familia și apropiații, căutând o proprietate securizată cu anexă pentru servitori. În mai 2025, fostul candidat ar fi solicitat demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia, menționând legături cu un fost procuror italian care ar putea facilita procedura, conform documentelor analizate de judecători.
Un alt element de suspiciune a fost descoperit în urma perchezițiilor din septembrie 2026, când a fost găsit un presupus pașaport diplomatic emis pe numele lui Călin Georgescu de un pretins Ordin de Malta. Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta a clarificat faptul că acesta nu este membru al organizației și că documentul nu a fost emis de către instituție. Curtea de Apel a considerat că aceste dovezi, împreună cu planurile de locuire în Italia, întăresc suspiciunea privind pregătirea unei plecări din România.
Dosarul principal vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe grave, implicând transferul a aproximativ 1,1 milioane de euro de la Răzvan-Liviu Leu. Anchetatorii susțin că banii au fost solicitați pentru linii de credit străine, însă au fost direcționați către un cont diferit. În apărare, avocații susțin că operațiunile au fost contractuale, iar Călin Georgescu a declarat că este victima unui abuz și că dorește să își demonstreze nevinovăția în fața familiei.
Cazul este gestionat de DIICOT și implică cercetări complexe privind fraude financiare și organizarea unor grupuri de influență. În contextul actual al sistemului de justiție, astfel de dosare de grup infracțional organizat sunt monitorizate strict pentru a preveni influențarea procesului penal. Ancheta continuă pentru a verifica dacă există alte elemente care să confirme sau să infirme acuzațiile de înșelăciune și organizare infracțională formulate de procurori.