Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) nu a efectuat controale de securitate cibernetică asupra multor instituții publice și companii de stat din România, conform unei investigații realizate de site-ul Snoop. Autoritatea, responsabilă de verificarea măsurilor de protecție ale entităților guvernamentale, a omis să monitorizeze organizații critice precum Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) sau diverse spitale județene, deși are atribuția de a coordona managementul crizelor cibernetice la nivel național.
Cazul ANCPI evidențiază lipsa de monitorizare, deoarece instituția nu era inclusă în registrul DNSC în momentul atacului cibernetic din iulie 2026. Cadastrul a confirmat că a fost înscris în registrul supravegherii abia pe 22 iulie, la peste o săptămână după incidentul respectiv, deși termenul limită pentru înscriere fusese toamna anului precedent. Această situație ridică semne de întrebare privind modul în care directoratul verifică respectarea cerințelor de securitate de către entitățile aflate sub supravegherea sa.
Sectorul medical este, de asemenea, afectat de lipsa controalelor, deoarece dintre 43 de spitale care au răspuns solicitării de investigație, doar Institutul Clinic Fundeni a susținut că beneficiază de verificări periodice. Restul unităților medicale au declarat că nu au fost controlate de către DNSC în cei cinci ani de la înființarea instituției. Unele spitale au menționat că au plătit firme autorizate de directorat pentru audituri sau au primit doar asistență tehnică în momentele în care au fost victime ale unor atacuri.
Lipsa controalelor se extinde și către alte sectoare strategice, inclusiv transporturi și energie, unde instituții precum CFR, Transgaz, Autoritatea Navală Română sau Complexul Energetic Oltenia nu au fost verificate. În ceea ce privește primăriile, directorul DNSC, Dan Cîmpean, a declarat că acestea nu au nicio obligație legală de a implementa măsuri specifice, comparând obligațiile lor cu cele ale unei cârciume. Această lipsă de reglementare lasă datele importante despre cetățeni într-o zonă de vulnerabilitate juridică.
Conducerea DNSC justifică absența controalelor prin deficitul de personal, instituția având ocupate doar 19% din posturile prevăzute în organigramă. Dan Cîmpean a explicat că dificultatea de a găsi specialiști pe piața din sectorul privat afectează capacitatea de lucru, în timp ce adjunctul său, Gabriel Dinu, a subliniat birocrația necesară pentru crearea registrului entităților obligate. În acest context, directoratul se concentrează pe implementarea noilor acte normative și pe recrutarea de tineri pentru a compensa lipsa de experiență.
Securitatea cibernetică a devenit un subiect de primă linie în contextul războiului hibrid, în care state precum Rusia și China au desfășurat atacuri asupra României. Deși CSAT a semnalat aceste riscuri, capacitatea de răspuns a DNSC pare limitată de resursele umane și de procedurile administrative. Directoratul a refuzat însă să divulge numărul exact de angajați sau de șefi din direcțiile sale, invocând faptul că aceste date sunt secret de serviciu.